Terapia cu ozon (ozonoterapia) si-a dovedit utilitatea in medicina umana determinand ameliorarea sau vindecarea multor afectiuni. Ozonul (O3) a fost folosit in tratamentul plagilor in cele doua razboaie mondiale pana la aparitia antibioticelor. Numeroase cercetari facute in Germania, Spania, Italia si in America Latina au scos in evidenta utilitatea ozonului in practica medicala.

Ozonul este o molecula cu trei atomi de oxigen. In natura se gaseste la o inaltime de 20-40 km formand ozonosfera si filtreaza razele ultra-violete. De asemenea, ozonul este produs si de celule, dar in concentratii si cantitati foarte mici.

Cum actioneaza ozonul asupra organismului
In organism este un dezechilibru intre sistemul oxidant, care predomina si este responsabil de imbatranirea celulelor, scaderea rezistentei corpului, scaderea imunitatii pe de o parte si sistemul antioxidant. Acest dezechilibru produce un stres oxidativ in dezavantajul nostru. Aici intervine terapia cu ozon regland biologia tesuturilor prin administrarea de doze si concentratii corecte care produc eliminarea toxicitatii crescand reglarea mecanismelor biologice.

Ozonul ataca microbii, fiind considerat cel mai eficace antibiotic care nu creaza rezistenta germenilor. Explicatia este data de faptul ca ozonul nu este o molecula proteica. Iata cateve efecte ale ozonului:

- neutralizeaza bacteriile gram pozitive si negative, anaerobii, microbacteriile si unele virusuri;
- creste fagocitoza (armata de aparare a organimului);
- favorizeaza circulatia sangelui ca efect favorabil asupra edemului si permite patrunderea medicamentelor in timp util la tesuturi;
- produce angiogeneza (formarea de noi vase sangvine);
- este un antiinflamator prin stimularea citokinelor si prin combaterea radicalilor peroxizi stimulatori ai procesului inflamator;
- elibereaza oxigenul de la nivelul tesuturilor activandu-i eficacitatea;
- activeaza metabolismul hematiilor.

Atentie! Administrat incorect (doze si concentratii necorelate cu afectiunea), ozonul devine toxic.

Indicatiile ozonoterapiei
1. Bolile sistemului osteomuscular:
- artroza cervicala, dorsala;
- nevralgia cervico-brahiala;
- lombo-sciatica;
- periartrita scapula-humerala;
- artroza de genunchi si sold;
- necroza de cap femoral;
- artroze ale articulatiilor mici si mijlocii (degete, glezna, pumn);
- traumatisme (fracture, entorse, rupture musculare);
- necroze aseptice;
- afectiuni ale tendoanelor si ligamentelor, artrite.

2. Afectiuni neurologice:
- boala Parkinson;
- dementa si Alzheimer;
- scleroza multipla;
- astenie;
- hernia de disc;
- nevralgii.

3. Afectiuni ale prostatei.
4. Boli dermatologice:
- furuncule;
- acnee;
- herpes;
- zona zoster;
- micoze;
- infectii cutanate;
- plagi atone;
- ulcere trofice, diabetice, varicoase, escare;
- limfetem;
- psoriazis;
- arsuri si degeraturi.

5. Afectiuni ale sistemului circulator:
- accident vascular cerebral;
- arterite obliterante;
- hemoroizi;
- insuficienta venoasa.

6. Boli autoimune:
- poliartrita reumatoida;
- lupus;
- spondilita ankilopoetica;
- vasculite.

7. Afectiuni digestive:
- proctite, colite;
- hepatita A, B, C;
- fistule.

8. Geriatrie: previne imbatranirea precoce

9. Oncologie: adjuvant al radioterapiei

Contraindicatiile ozonoterapiei
Terapia cu ozon este contraindicata la pacientii cu favism (un deficit al unei fractiuni a glucozei, deficit semnalat la cei de culoare), in hipertensiunea esentiala sau la hipertiroidieni, in sarcina.