Exista peste 100 tipuri de papiloma virus uman (HPV), din care 30 - 40 sunt capabile sa infecteze mucoasele. Exista peste 15 tipuri de HPV oncogene, HPV-urile de tip 16 si 18 fiind cele mai importante, ele evidentiindu-se în peste 70% din cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial.
HPV este un virus cu raspândire universala si usor transmisibil. Riscul de a contracta infectia cu HPV începe de la primul contact sexual si persista pe toata durata vietii sexuale active a femeii. Pentru a face infectia, nu este nevoie de o penetrare completa, simplul contact cutanat genital fiind suficient pentru raspândirea virusului. Prezervativele nu asigura protectia completa împotriva cancerului de col uterin. Orice femeie activa sexual este supusa riscului de a veni în contact cu HPV. Se estimeaza ca pâna la 50 - 80% dintre oameni se vor infecta cu HPV de-a lungul vietii, iar pâna la 50% dintre aceste infectii vor fi cu unul dintre tipurile oncogene de HPV. Cele mai multe infectii cu HPV se vindeca în decurs de sase luni, pâna la doi ani. Infectia persistenta cu unul din tipurile oncogene de HPV poate duce la cancer de col uterin. O infectie anterioara cu HPV nu confera imunitate în fata unei infectii ulterioare si nici nu elimina riscul ca o infectie cu HPV sa devina persistenta.

Strategii de profilaxie

Având în vedere costurile semnificative asociate cancerului cervical, strategiile de profilaxie si tratament au o importanta deosebita. Un screening adecvat presupune recoltarea corecta si la intervale regulate de timp a unor mostre de mucoasa cervicala. Aceasta metoda identifica existenta eventualelor celule anormale la nivelul colului, celule care, daca este necesar, pot fi îndepartate prin diverse modalitati terapeutice. Este foarte important de stiut ca începând cu acest an va demara Programul National de screening pentru cancerul de col uterin (fiecare femeie între 24 si 65 ani va beneficia gratuit de un frotiu Babes Papanicolau), iar fiecare femeie peste 40 ani va beneficia de o mamografie gratuita.

Leziunile cronice ale colului

Cervicitele cronice sunt inflamatiile cronice ale colului uterin. Leziunile inflamatorii cronice ale colului coexista adeseori cu leziunile distrofice sau displazice. Termenul de "eroziune", utilizat în mod curent în clinica, înglobeaza nu numai o larga categorie de leziuni inflamatorii exocervicale, erozive sau ulcerate, ci si leziuni distrofice. Metodele utilizate pentru investigarea afectiunilor colului uterin sunt:
- examenul clinic: tuseul vaginal si examenul cu valve, prin care medicul constata prezenta unor modificari ale aspectului colului si, eventual, prezenta unor secretii la acest nivel, examenul citobacteriologic al secretiei din col si vagin, eventual si cultura cu antibiograma, sunt necesare pentru a determina etiologia infectiei;
- frotiul Babes-Papanicolau: releva modificarile citologice (celulare) cervicale;
- colposcopia: o metoda de inspectie a colului uterin cu ajutorul unui instrument optic care mareste imaginea, numit colposcop; in cadrul colposcopiei se efectueaza si testul Lugol (se aplica o solutie la nivelul mucoasei cervicale si se urmareste fixarea acestuia de catre mucoasa normala);
- examen anatomo-patologic: se recolteaza un fragment de mucoasa prin biopsie, conizatie sau chiuretaj endocervical (chiuretajul in interiorul canalului cervical).

Factori de risc la cervicita

Sunteti in fata unui risc mai mare de a face cervicita asociata cu BTS daca: aveti un comportament sexual riscant, cum sunt cazurile in care faceti sex neprotejat sau aveti mai multi parteneri, incepeti viata sexuala la o varsta timpurie, ati mai avut boli cu transmitere sexuala. De asemenea, riscul exista si in cazul in care faceti sex cu un partener care are comportament sexual riscant sau care a avut o boala transmisibila sexual. Evolutia este lenta. Cervicita cronica nu antreneaza o simptomatologie zgomotoasa, iar daca nu este prea abundenta, leucoreea este, adeseori, neglijata de femei. Propagarea infectiei spre endometru sau trompe uterine complica evolutia cervicitelor, ceea ce duce la boala inflamatorie pelvina – BIP (pelvic inflammatory disease – PID), infectia organelor reproductive interne feminine. Îsi fac aparitia durerea pelvina, dispareunia (durerea la contact sexual) meno si metroragiile, sterilitatea; legatura dintre cervicita cronica - distrofie - displazie - cancer al colului uterin este recunoscuta. Afectarea colului uterin, a mucoasei uterine si a trompelor determina infertilitatea. Datele despre tratamentul cervicitelor acute si cronice le vom prezenta într-un articol viitor.

Cervicita, o patologie foarte frecventa

Cervicita, termen care include toate inflamatiile colului uterin, reprezinta o patologie foarte frecventa in clinica. Deoarece in majoritatea cazurilor afectarea inflamatorie a vaginului (vaginita) insoteste inflamatia colului uterin, multi medici prefera termenul de colpita – care desemneaza inflamatia cervico-vaginala. Astfel, colpitele reprezinta motivul prezentarii la medic, in aproximativ 1/3 din consulturile ginecologice. In acelasi timp, peste jumatate din totalitatea femeilor au prezentat o colpita, la un moment dat, in viata.

Cervicitele pot fi acute sau cronice

Germenii implicati sunt variati: Trichomonas vaginalis, Candida albicans, proliferarea bacteriilor anaerobe (Bacteroides, Peptostreptococcus, Gardnerella vaginalis, Gardnerella mobiluncus) în cadrul vaginozei bacteriene, Chlamydia trachomatis, Haemophilus ducreyi, Mycoplasma hominis, Streptococcus, Escherichia coli, Staphylococcus, Neisseria gonorrhoea, infectii virale – herpesvirus.

Surse de infectie

Exogena - agentii patogeni patrund în organismul femeii în: sarcina, în momentul nasterii, lehuzie, fiind cunoscuta starea de scadere a imunitatii specifica sarcinii, la care se asociaza lipsa conditiilor de asepsie, travalii prelungite, traumatism obstetrical (rupturile de la nivelul colului, vaginului, perineului), avortul terapeutic (la cerere), spontan si mai ales cel provocat. Raportul sexual este modalitatea de transmitere a bolilor sexuale transmisibile. Explorari sau manevre endouterine - histerosalpingografie, histeroscopie, chiuretaj biopsic, insuflatii utero-tubare.
Endogena - germenii care se gasesc în mod normal la nivelul aparatului genital în stare latenta, tolerati de organism si care, sub influenta unor factori favorizanti, devin patogeni.

Factori favorizanti din mediul extern: frigul si umezeala; traumatismele sexuale sau de alta natura; efortul fizic intens, ortostatismul prelungit; oboseala, subnutritie; conditii deficitare socio-economice.

Factori favorizanti din mediu intern: menstruatia (prin cresterea vascularizatiei, favorizeaza propagarea infectiei si reactivarea unor focare latente); boli infectioase acute si cronice; afectiuni ale organelor de vecinatate (apendicita, sigmoidita, afectiuni hepatice).

Infectii acute vaginale

Cervicitele acute nespecifice sunt produse de germenii care determina infectii acute vaginale.
Simptomatologia este reprezentata de leucoree (scurgere vaginala care creeaza disconfort) sau de senzatie de usturime locala, disurie, dispareunie. Bolnavele acuza o senzatie neplacuta de umiditate si lenjeria intima este frecvent impregnata. Dupa traumatisme cervicale (toaleta, contact sexual) sau în formele erozive leucoreea poate fi sanghinolenta. Durerea este prezenta doar când cervicita se asociaza cu o salpingita (infectia trompei) sau boala inflamatorie pelvina (BIP) (infectia a ajuns la nivelul abdomenului inferior) si se poate asocia si cu dispareunia (dureri la contact sexual). Colul uterin la examinarea de medic este edematiat, hiperemiat, rosu-violaceu. Prin orificiul extern usor întredeschis se scurge o secretie muco-purulenta sau franc purulenta. Ulceratiile sunt multiple si superficiale, iar scurgerile capata un caracter sanghinolent.
Cervicita gonococica reprezinta cea mai frecventa localizare a infectiei gonococice la femeia adulta. Leucoreea este abundenta, purulenta, galben-verzui. Local se constata congestie, edem si friabilitatea mucoasei exocervicale. Examenul microscopic al secretiei vaginale evidentiaza microbii specifici. Însamântarile din endocol dau rezultate pozitive superioare daca se fac recoltari corecte si însamântari directe în medii speciale în momentul examinarii. Cervicita cu Chlamydia trachomatis este cea mai frecventa localizare a infectiei la femeie, fiind adesea asociata cu uretrita. Clinic este frecvent asimptomatica sau se manifesta prin leucoree necaracteristica. Local se constata scurgeri muco-purulente cervicale, eritem, edem, friabilitatea mucoasei colului uterin si a vaginului. Colul poate fi congestionat intens, edematiat. Confirmarea diagnosticului se face prin însamântari pe medii speciale, dar si prin determinarea de anticorpi in sange.

Aspect de cervicita cu trichomonas vaginalis

In cervicita acuta trichomoniazica colul uterin este edematiat, hipereremiat. Sunt prezente mici eroziuni superficiale si mici zone de necroza. Mucoasa poate prezenta un aspect granulat, pichetat.
Cervicita candidozica se asociaza unei vaginite candidozice. Punerea în evidenta a Candidei albicans se face prin examen microscopic: cultivarea pe mediu speciala este deosebit de utila. Cervicita cu Gardnerella vaginalis apare în cazul vaginozei bacteriene, afectiune foarte frecventa, incorect diagnosticata si care, de multe ori, este asimptomatica. Cervicita herpetica (virusul herpetic tip 2) ocupa primul loc printre cervicitele de origine virala, sub aspectul incidentei. Veziculele cu continut clar se exulcereaza în scurt timp. Examenul citologic poate stabili diagnosticul.